Ce este dieta Keto?

Ce este dieta Keto? Beneficiile terapeutice ale dietei cetogene, în bolile neurologice. Combaterea sindromul SII (Sindromul Intestinului Iritabil) cu ajutorul dietei cetogene.

Când vine vorba despre beneficiile terapeutice ale dietei cetogene, în bolile neurologice ele sunt răsunătoare; mai exact epilepsia are cel mai impresionat rezultat, această dietă are capacitatea să scadă frecvența și intensitatea crizelor epileptice cu cel puțin 50%.

Dieta cetogenă se dovedește a fi eficientă în aplicații pentru care nu a mai fost utilizată tradițional cum ar fi migrenele, dar este promițătoare și în cazul anumitor patologii grave pentru care tratamentul convențional este fără succes, cum ar fi boala – Parkinson și Alzheimer.

În ceea ce privește migrenele, studiile din ultimii ani spun că fiecare pacient are anumiți factori declanșatori ai migrenei, care trebuie cunoscuți pentru a fi evitați: de la mirosurile tari (parfumuri și detergenți), lumini puternice sau fluorescente, stres sau oboseală, somn în exces sau deficitar, perioadele cu modificări hormonale (menstruația, sarcina și ovulația) la adulți, unele medicamente (cum ar fi anticoncepționalele), schimbările meteorologice bruște (prin eliminarea de serotonină, care pot provoca dureri de cap), declanșatoare la rece ca înghețata, săritul peste mesele principale, deshidratarea organismului, până la anumite alimente.

Dintre alimente enumerăm, pe cele care conțin tiramină (brânzeturile îmbătrânite, carnea procesată), sau glutamat monosodic (din alimente procesate, ambalate și de restaurant), alcoolul (în special vinul roșu), alimente fermentate, sau chiar sosul de soia, ghimbirul și usturoiul.

Dieta cu aport scăzut de carbohidrați și crescut de grăsimi este o opțiune promițătoare pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate și calitatea vieții la copii cu tulburări din spectrul autismului. Pe lângă promovarea funcției cerebrale sănătoase, unele studii înregistrează îmbunătățirea florei intestinale și reducerea inflamației.

Aceasta se poate realiza și printr-o serie de măsuri cum ar fi:

Aport crescut de fibre solubile;

Explicația pentru eficiența tratamentul cu fibre pornește de la presupunerea că simptomele din SII sunt cauzate de o creștere a presiunii intraluminale, care se ameliorează în urma aglomerării fibrelor. O metaanaliză sistematică a 14 studii randomizate controlate a arătat că fibrele solubile sunt eficiente în reducerea simptomelor generale la SII.

Aport controlat de fibre insolubile;

Creșterea aportului de fibre insolubile (tărâțe) ar putea contribui la ameliorarea constipației la unii pacienți cu SII, deși la alții ar putea agrava simptomele. Unele cercetări au indicat faptul că alte tipuri de fibre, decât tărâțele de grâu (de exemplu, guma de guar parțial hidrolizată) sunt mai eficiente în acest scop.

Modelul dietetic FODMAP

Acronimul FODMAP se referă la unii carbohidrați fermentabili cum sunt oligozaharidele, dizaharide, monozaharidele și poliolii. În situația în care are loc o absorbție insuficientă a acestor carbohidrați în intestinul subțire, va crește osmolaritatea cu risc de apariție a diareei.

Evitarea produselor lactate;

La sugari, lactoza (zahărul) din produsele lactate este digerată de lactază, enzimă care în mod normal scade după înțărcare și, în cele din urmă, dispare. Lactoza nedigerată este fermentată de bacteriile intestinale, ceea ce duce la balonare, gaze, crampe și diaree, la consumatorii de lapte.

Evitarea aportului de gluten respectiv de grâu;

Prevalența bolii celiace poate fi mai mare la cei cu SII, iar alții pot prezenta sensibilitate chiar în lipsa glutenului sau grâului.

Terapie probiotică;

O serie de studii au indicat diferențe între populațiile microbiene intestinale la indivizii cu SII, ceea ce sugerează că, tratamentele cu antibiotice pot juca un rol cauzativ. Repopularea tractului intestinal cu bacterii „prietenoase” poate avea efecte benefice. Majoritatea studiilor au sugerat un beneficiu al tratamentului probiotic cu Lactobacillus plantarum, Bifidobacterium breve, Streptococcus faecium și combinații ale acestora cu alte microorganisme. Studiile dublu-orb, controlate cu placebo, indică o ameliorare semnificativă a simptomelor SII în urma utilizării probioticelor la adulți și la copii.

Uleiul de mentă;

Capsulele de ulei de mentă cu acoperire enterică (acoperite cu enzime pentru împiedicarea eliberării uleiului până în momentul ajungerii în intestinul subțire) au fost evaluate în studii clinice controlate și s-au dovedit benefice în reducerea simptomelor SII la mai mult de jumătate dintre pacienții adulți și la 75% dintre copii. Mecanismele explicative pentru efectele sale includ blocarea canalului de calciu local care determină relaxarea musculaturii netede și un efect antimicrobian cu împiedicarea suprapopulării bacteriene la nivel de intestin subțire, responsabilă de simptome similare SII.

În concluzie, Sindromul de Intestin Iritabil este o tulburare cronică, considerată până în prezent nevindecabilă, care afectează în special vârstele tinere, copii şi adolescenţi, iar cei care sunt diagnosticaţi cu această patologie vor continua să manifeste simptome și la vârsta adultă. Intensitatea manifestărilor, în special a durerii, poate varia în timp, dar natura simptomelor, rămâne, de cele mai multe ori, neschimbată.

Cercetările științifice recente pun bazele unei noi abordări în tratarea diverselor patologii, scoțând la lumină relația de interdependență între sănătatea intestinelor, sănătatea fizică și mentală.

Interacțiunea dintre microbiomul intestinal și creier (Axa intestin-creier)

Noile teorii ce au la bază analiza ecosistemului microbiomul reliefează interdependența dintre sănătatea intestinelor, starea de eubioză și sănătatea sistemul nervos.

Astfel, mai multe studii de-a lungul anilor, aduc la lumină și elucidează ceea ce până nu demult era o problematică aflată sub semnul întrebării, despre modul în care microbiomul reușește să influențeze întregul funcționament al organismului uman. Prin intermediul neurotransmițătorilor și al sistemului imunitar, microbiota ajunge să influențeze comportamentul organismului gazdă, și orice schimbare survenită la nivelul tipurilor sau numărului de microorganisme intestinale, prin contaminare patogenică sau consum îndelungat de antibiotice, este asociată cu schimbări la nivelul comportamentului și al funcțiilor cerebrale.

Scleroza multipla este o boală inflamatorie care cauzează deteriorarea progresivă a sistemului nervos central. Anumite lucrări evidențiază potențialul dietei la pacienții cu scleroză multiplă, aceștia având îmbunătățiri ale calității vieții dar și o ameliorare a componentei neurodegenerative.

Surse:

1. Eric H. Kossoff, et all. Optimal clinical management of children receiving dietary therapies for epilepsy: Updated recommendations of the International Ketogenic. Diet Study Group. Epilepsia Open. 2018 Jun; 3(2): 175–192.
2. WebMD website. How to help headache pain, 2019, at https://www.webmd.com/migraines-headaches/ss/slideshow-headache-relief
3. Roșescu Ruxandra, Tarcea Monica, Szasz Simona, Șipoș Remus Sebastian -Evaluarea clinică și managementul cefaleei pacientului pediatric. Medic.ro. Revista de educatie medicala continua. Anul XVII • Nr. 134 (2/2020): 32-37 • 
4. McRorie JW. Evidence-Based Approach to Fiber Supplements and Clinically Meaningful Health Benefits, Part 2: What to Look for and How to Recommend an Effective Fiber Therapy. Nutr Today 2015, 50(2), 90-97.
5. Nanayakkara WS, Skidmore PM, O'Brien L, et al. Efficacy of the low FODMAP diet for treating irritable bowel syndrome: the evidence to date. Clin Exp Gastroenterol, 2016, 9, 131-42.
6. Eswaran SL, Chey WD, Han-Markey T, et al. A Randomized Controlled Trial Comparing the Low FODMAP Diet vs. Modified NICE Guidelines in US Adults with IBS-D. Am J Gastroenterol 2016, 111(12), 1824-1832. 
7. Mansueto P, Seidita A, D'Alcamo A, et al. Role of FODMAPs in Patients With Irritable Bowel Syndrome. Nutr Clin Pract 2015, 30(5), 665-82.
8. Deng Y, Misselwitz B, Dai N, et al. Lactose Intolerance in Adults: Biological Mechanism and Dietary Management. Nutrients 2015, 7(9), 8020-35.
9. Domżał-Magrowska D, Kowalski MK, Szcześniak P, et al. The prevalence of celiac disease in patients with irritable bowel syndrome and its subtypes. Prz Gastroenterol2016, 11(4), 276-281. 
10.Makharia A, Catassi C, Makharia GK. The Overlap between Irritable Bowel Syndrome and Non-Celiac Gluten Sensitivity: A Clinical Dilemma. Nutrients 2015, 7(12), 10417-26. 
11.Volta U, Pinto-Sanchez MI, Boschetti E, Caio G, De Giorgio R, Verdu EF. Dietary triggers in irritable bowel syndrome: Is there a role for gluten? J Neurogastroenterol Moti 2016, 22:547-557.
12.Mazurak N, Broelz E, Storr M, et al. Probiotic Therapy of the Irritable Bowel Syndrome: Why Is the Evidence Still Poor and What Can Be Done About It? J Neurogastroenterol Motil 2015, 21(4), 471-85. 
13.Zhang Y, Li L, Guo C, et al. Effects of probiotic type, dose and treatment duration on irritable bowel syndrome diagnosed by Rome III criteria: a meta-analysis. BMC Gastroenterol 2016, 16(1), 62.
14.Cash BD, Epstein MS, Shah SM. A Novel Delivery System of Peppermint Oil Is an Effective Therapy for Irritable Bowel Syndrome Symptoms. Dig Dis Sci 2016, 61(2), 560-71. 
15.F. Ruta, M. Tarcea, Victoria Rus, A. Galdea, R.S. Sipos Sindromul de intestin iritabil. Caracteristici si aspecte nutritionale. Medic.ro. Revista de educatie medicala continua. Anul XVII • Nr. 136 (4/2020): 38-41
16.Johnson KV, Foster KR. Why does the microbiome affect behaviour? Nature Reviews Microbiology 2018; 1:8-9.
17.Olzer P. Diet, Microbiota and Emotional Behaviour, Otto Loewi Research Centre Medical University of Graz, 2018, PO3.
18.Rao M, Gershon F. The bowel and beyond: the enteric nervous system in neurological disorders. Nature Reviews Gastroenterology and Hepatology 2016; 13(9):517
19.O’Mahony SM, Clarke G, Borre YE, Dinan TG, Cryan JF. Serotonin, tryptophan metabolism and the brain-gut-microbiome axis. Behavioural brain research 2015; 277:32-48.
20.De Palma G, Lynch MD, Lu J, Dang VT. Deng Y, Jury J, Pinto-Sanchez MI. Transplantation of fecal microbiota from patients with irritable bowel syndrome alters gut function and behavior in recipient mice. Science translational medicine 2017; 9(379):22-24
21.Pinto-Sanchez MI, Hall GB, Ghajar K, Nardelli A, Bolino C, Lau JT, Traynor J. Probiotic Bifidobacterium longum NCC3001 reduces depression scores and alters brain activity: a pilot study in patients with irritable bowel syndrome. Gastroenterology 2017; 153(2):448-459.
22.Bharwani A, Mian MF, Surette MG, Bienenstock J, Forsythe P. Oral treatment with Lactobacillus rhamnosus attenuates behavioural deficits and immune changes in chronic social stress. BMC Medicine 2017; 15(1):7.
23.Johnson KV, Foster KR, Why does the microbiome affect behaviour? Nature Reviews Microbiology 2018; 1:3-8.
24.Hess Al, Larsen Lh, Udesen Pb, Sanz Y, Larsen Tm, Dalgaard LT. Levels of circulating miR-122 are associated with weight loss and metabolic syndrome, Obesity (Silver Spring), 2020; 28:493-501.
25.Gómez Del Pulgar EM, Benítez-Páez A, Sanz Y. Safety assessment of Bacteroides uniformis CECT 7771, a symbiont of the gut microbiota in infants, Nutrients 2020; 12:343-350.
26.Hess AL, Benítez-Páez A, Blædel T, Larsen LH, Iglesias JR, Madera C, Sanz Y, Larsen TM. The effect of inulin and resistant maltodextrin on weight loss during energy restriction: a randomised, placebo-controlled, double-blinded intervention, Eur J Nutr 2019; 59:143-155
27.Delzenne NM, Olivares M, Neyrinck AM, Beaumont M, Kjølbæk L, Larsen TM, Benítez-Páez A, Romaní-Pérez M, Garcia-Campayo V, Bosscher D, Sanz Y, van der Kamp JW. Nutritional interest of dietary fiber and prebiotics in obesity: Lessons from the MyNewGut consortium, Clinical Nutrition 2019; 38:215-232