Obiceiurile alimentare ale copiilor reflectă biologia lor de bază, care îi predispune să prefere gusturi dulci și să evite alimentele cu gust amar precum legumele cu frunze verzi. În mediile alimentare moderne tendința copiilor pentru alimente nesănătoase îi poate expune riscului de obezitate și o serie de boli.
Având în vedere importanța dietelor de înaltă calitate, bogate în nutrienți pentru promovarea dezvoltării sănătoase și a efectelor cardiometabolice, îmbunătățirea tiparelor alimentare ale copiilor mici este un accent critic pentru promovarea sănătății în eforturile de prevenire primară. Părinții și îngrijitorii sunt în mare măsură responsabili de alimentele oferite copiilor mici, dar preferința alimentară a copiilor este un factor major al tipurilor de alimente oferite, precum și al tipurilor de alimente care sunt efectiv consumate.
Aportul de alimente cu concentrație mare de zaharuri și grăsimi este asociată cu apariția excesului de greutate și a cariilor la copii.
În acest sens, în primii ani de viață ar trebui evitate zahărul, cafeaua, conservele, băuturile răcoritoare, bomboanele, chipsurile și alte alimente nedorite.
Obiceiurile alimentare slabe ale copiilor pot duce la întârzierea dezvoltării mentale și motorii, pot crește riscul de morbiditate și mortalitate în copilărie și pot avea implicații negative asupra sănătății la vârsta adultă. Luând în
considerare factorii demografici și socio-economici, lipsa aportului de alimente și nutrienți este printre cei mai importanți factori de risc ai creșterii necorespunzătoare a copiilor. Sugarii și copiii mici au nevoie de o varietate de alimente pentru a-și acoperi necesarul de nutrienți pentru a crește fizic și mental.
Recomandare: copiii mici trebuie să fie întotdeauna supravegheați în timpul hrănirii:
- Părinții și îngrijitorii trebuie să evite să ofere alimente solide, mici și rotunde sau netede și lipicioase. Acestea pot provoca probleme de aspirație și sufoc
- Promovarea preparării și depozitării în siguranță a alimentelor pentru a preveni bolile de origine alimentară: se recomandă evitarea produselor care conțin carne crudă sau insuficient gătită, ouă, carne de pasăre sau pește, lapte sau produse lactate nepasteurizate, suc nepasteurizat și contaminarea încrucișată între alimentele gătite și cele negătite.
- Recomandarea unui program regulat de mese și gustări.
- Recomandarea alimentelor preparate cu puțină sau fără adaos de sare sau zahăr.
- Explicarea părinților și îngrijitorilor că alimentele nutritive, cu conținut ridicat de grăsimi, este o sursă importantă de energie pentru copiii
- Limitarea sucului de fructe și a băuturilor îndulcite; se oferă apă pentru a potoli [24]
- Recomandarea unui aport caloric echilibrat, în funcţie de intensitatea activităţilor fizice, pentru menţinerea unei greutăţii
- Consum zilnic de legume şi fructe, limitarea sucurilor (în special cele dulci).[25]
Copiii preșcolari
Anii de grădiniță sunt considerați ca o fază esențială pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, care afectează învățarea în viitor, precum și sănătatea fizică, mintală și emoțională care persistă de-a lungul vieții.
Alimentația adecvată în copilărie are un impact asupra creșterii și dezvoltării fiziologice a copilului, asupra sănătății și bunăstării.
În această fază, o dietă echilibrată devine foarte importantă, deoarece se trece printr-o fază de creștere, dezvoltare și formare a personalității și a obiceiurilor alimentare. Părinții influențează dezvoltarea obiceiurilor alimentare ale copiilor, ei fiind responsabili de procesul de introducere a alimentelor, de tiparul alimentar oferit copilului și de atitudinile acestora față de hrană.
Preferințele alimentare ale copiilor sunt învățate din experiențe repetate în timpul consumului anumitor alimente. Aceste obiceiuri au efect asupra aportului lor alimentar, sub rezerva consecințelor fiziologice și a contextului social în care trăiește copilul. În această fază preferă alimentele bogate în calorii, deoarece aduc mai mare sațietate și asigură aprovizionarea cu energie necesarăpentrunevoiledebază.
Etapa preșcolară este o perioadă de creștere rapidă și o fază importantă pentru dezvoltarea obiceiurilor alimentare deoarece comportamentele alimentare dobândite în primii ani de viață se pot extinde până la vârsta adultă. Copiii învață despre gusturile și antipatiile lor prin contactul direct cu alimentele, cum ar fi gustând, simțind, văzând și mirosind, precum și observând mediul lor alimentar,de exemplu,comportamentele alimentarealealtora.
Consumul adecvat de fructe și legume este crucial pentru sănătatea copiilor.[30] Prevenirea excesului de adipozitate include creșterea activității fizice și potrivirea aportului alimentar cu cerințele energetice. Se consideră că o dietă echilibrată, care are un aport ridicat de fructe și legume (minim 200 g/zi pentru copii) reduce riscul de obezitate, dar și previne diferite boli netransmisibile, cum ar fi diabetul de tipul 2, cancer și boli cardiovasculare. Pentru a îmbunătăți alimentația copiilor, este importantă consumarea cantității suficiente de legume. Fructele și legumele sunt bogate în nutrienți, au un conținut scăzut de calorii și pot fi o parte importantă a gestionării greutății. Dovezi convingătoare sugerează că dietele bogate în fructe și legume au beneficii de protecție a sănătății atât la adulți, cât și la copii. Formarea de strategii de viață, pentru a îmbunătăți comportamentele de sănătate ale copiilor, cum ar fi consumul cantităților recomandate de fructe și legume, este importantă, deoarece comportamentele alimentare și alegerile alimentare stabilite în copilărie sunt mai susceptibile să persistă în anii adolescenței și adulte. [31] .
Legumele în special sunt benefice, deoarece au un conținut scăzut de zaharuri naturale în comparație cu fructele.
Alimentație echilibrată se recomandă:
- Legume și fructe ca surse de minerale și
- Cereale integrale: paste făinoase, pâine, orez, ca sursă de energie
- Carne, ouă: surse de proteine
- Lapte și produse lactate: (iaurt și brânzeturi ): sursă de calciu
- Carne, gălbenuș, ulei de pește, ciuperci, brânzeturi : surse de vitamina
- Pește, carne, ficat, legume cu frunză verde, leguminoase (mazăre, fasole, linte) surse de fier
Alimente nerecomandate:
- Alimente cu conținut de zahăr: bomboane, prăjituri, etc.
- Alimente cu conținut de grăsimi: pizza, hamburger, produse de patiserie, maioneză, cartofi prăjiți, margarină, mezeluri grase, alimente preparate prin prăjire.
- Alimente cu conținut de sare: chipsuri, snacksuri, semințe sărate, brânzeturi sărate,
- Băuturi răcoritoare carbogazoase: orice tip de băuturi răcoritoare îndulcite.
- Alimente neambalate: alimente vrac, sandwich neambalat .