Cauzele apariției cancerului de sân la femei cu vârsta de 40 ani

Cauzele apariției cancerului de sân la femei cu vârsta de 40 ani? Importanța nutriției corecte în ameliorarea simptomelor.

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei. Boala se declanșează atunci când unele celule din structura glandei mamare încep să se înmulțească necontrolat, formând, în cele din urmă, o tumoare.

Apariția cancerului la vârsta de 40 ani, poate fi din cauze genetice, moștenire de la mama sau bunica. 15% din cazurile de cancer de sân apar la femei cu antecedente familiale de boală, iar 2% apar la femeile cu mutații în susceptibilitatea cancerului de sân genele BRCA1 și BRCA2.

Purtătoarele acestor mutații au 45-65% șanse de a dezvolta cancer de sân în timpul vieții. Ca și în cazul populației generale, excesul de greutate și lipsa exercițiilor fizice crește riscul de a dezvolta la postmenopauză cancer de sân în rândul femeilor cu antecedente familiale și la purtătoarele mutației BRCA (Begum și colab., 2009;Manders și colab., 2011).

Câștiguri ponderale mari se produc în timpul chimioterapiei. Grăsimea corporală crește mai mult în timpul chimioterapiei adjuvante comparativ cu terapia medicamentoasă endocrină (3-7 kg față de 1-4 kg) (Harvie et al., 2004; Irwin et al., 2005). Câștigurile apar atât în timpul, cât și după chimioterapie datorită creșterii aportului de energie și a scăderii consumului de energie, a factorilor legați de tratament (chimioterapia și steroizi), hormonale (menopauza indusă de chimioterapie), psihosocială și factorii legați de anxietate.

Cât despre prevenirea cancerului de sân, controlul greutății, restricția calorică și practicarea exercițiilor fizice, mai degrabă decât anumite diete influențează rezultatul după diagnostic. Un studiu randomizat, privind nutriția de intervenție a femeilor cu cancer de sân (WINS) a raportat o reducere cu 23% a recidivelor cancerului de sân la femeile care pierd cantități modeste de kg în comparație cu un grup de control care a luat în greutate (diferență de 3% în greutate între grupuri) (Chlebowski et al., 2006).

Lipsa efectului asupra rezultatului într-o altă intervenție comparabilă cu conținut scăzut de grăsimi în Women’s Healthy Studiu Eating and Living (WHELS), în care femeile nu au pierdut în greutate (Pierce et al., 2007), sugerează că restricția calorică și pierderea în greutate sunt mai importante decât restricția lipidică. Dietele cu grăsimi moderate sunt susceptibile să fie superioare consumului scăzut de grăsimi (20% din energie din grăsimi) la pacientele cu cancer de sân, ca și în alte cazuri aceste diete dovedesc că sunt mai eficiente în cazul limitării calorice, reducerea aportului și a greutăți, îmbunătățind sensibilitatea la insulină și reducând riscul de boli cardiovasculare (Shai et al., 2008).

Dieta fără lactate

Se estimează că 20% dintre pacientele cu cancer de sân din Marea Britanie evită sau își limitează ingestia de lactate după aflarea diagnosticului (îngrijirea cancerului de sân « Breast Cancer Care«, 2005). Această abordare populistă nu este susținută de dovezi.

O meta-analiză recentă incluzând 24 187 de cazuri și 1 063 471 de participante au raportat cu 15% mai puține cancere de sân printre consumatorii mari (>3 porții/zi) față de cele cu consum redus de lactate (<1 porție/zi). La fel, o dietă prudentă care include alimente lactate cu conținut scăzut de grăsimi a fost legată de reducerea recurenței și a mortalității în rândul pacientelor cu cancer de sân (Kroenke și colab., 2005; Kwan și colab., 2009).

Suplimente de vitamine în doze mari

Se estimează că 10% dintre pacientele cu cancer de sân își auto administrează suplimente alimentare cu doze mari de antioxidanți (beta-carotene, vitamina C, E și seleniu). Există îngrijorări că antioxidanții pot proteja celulele tumorale de leziuni oxidative din timpul radioterapiei și chimioterapiei, și pot reduce eficacitatea acestor tratamente.

Sănătatea oaselor

Densitatea osoasă este de o importanță majoră printre pacientele la menopauză indusă de chimioterapie sau datorită inhibitorilor de aromatază prescrisă. Recomandările unui stil de viață pentru a limita reducerea densității osoase includ creșterea exercițiilor cu greutăți, reducerea consumului de alcool, renunțarea la fumat și suplimentarea cu vitamina D (400–800 UI/zi). Suplimentarea cu calciu se recomandă numai dacă aportul alimentar este mai mic decât necesar de 1 g/zi (Reid et al., 2008).

Afecțiuni și boli asociate

Atât cancerul de sân în postmenopauză, cât și cel în menopauză indusă prezintă ca efecte secundare apariția unor comorbidități legate de obezitate, cum ar fi hipertensiunea arterială (18–50%), hiperlipidemia (25%) (Manjer et al.,2000), boală coronariană (15–27%), boală vasculară (3–5%) și diabet zaharat de tip 2 (5–10%) (Yancik et al., 2001). Comorbiditățile sunt o cauză majoră a mortalității printre femeile diagnosticate cu cancer de sân, în special în rândul femeilor în vârstă la care bolile cardiovasculare pot cauza peste 50% din decese (Schairer și colab., 2004). Prin urmare, este esențială gestionarea stărilor comorbide alături de tratamente pentru cancer.

Recomandări:

– Diminuarea cantității de proteine și creșterea de lipide și carbohidrați;
– Mese mici și dese datorită senzației de plenitudine pe care o poate cauza tratamentul chimioterapic;
– Pentru grețuri se recomandă menta și ghimbirul sub formă de ceai;
– Se recomandă introducerea activității sportive și se va aloca un maxim de 1 oră pentru activitatea sportivă de rezistență;
– Se recomandă mărirea aportul hidric la 1 ml /calorie ingerată;
– Se recomandă introducerea alimentelor cu scor ridicat din lista ORAC (cuișoare, curcumin, scorțișoară, Ceylon, polen, afine, migdale);
– Se recomandă 6 mese pe zi: masa 1- 20%, masa 2- 5% masa 3- 30% masa 4- 5%, masa 5- 20%, masa 6- 20%
– Se elimină consumul de alcool;
– Se recomandă smoothie cu fructe și legume proaspete (afine, ovăz, scorțișoară, banană, frunze de țelină sau pătrunjel)
– Odihnă cel puțin 7-8 ore;
– Se recomandă reducerea cantității de cofeină.

Pe termen lung se va avea în vedere menținerea unui aport energetic în concordanță cu consumul pentru a evita depunerea de masă grasă și instalarea comorbidităților.

Dieta se va adapta în funcție de tratamentul chimioterapic, se vor elimina alimentele pentru a evita greața și senzația de plenitudine, se va apela la consiliere psihologică și se va continua activitatea sportivă prin creșterea numărului de antrenamente sub îndrumarea unui antrenor personal. Se va stabili monitorizarea dietetică împreună cu dieteticianul cel puțin o dată la 3 luni după primele 6 luni, timp în care se va pune accent pe educația nutrițională.