Exercițiile adecvate, odihnă și somnul de calitate sunt esențiale pentru a menține copiii sănătoși și pentru a se dezvolta în mod optim, în plus, o masă variată, bogată în nutrienți.
Calitatea alimentelor consumate la începutul vieții are efect asupra compoziției corpului, precum și asupra stării fizice și cognitive la vârsta adultă. Mâncarea și stilul de viață nesănătoasă poate să creeze probleme de sănătate. (boli cardiovasculare, obezitate, boli metabolice). [1]
Specialiștii ar trebui să educe (conștientizeze) părinții, tinerii și copiii mici despre importanța alimentelor în promovarea sănătății și despre importanța practicilor de hrănire a copiilor în dezvoltarea obiceiurilor alimentare pe tot parcursul vieții. Părinții ar trebui încurajați să evite să se bazeze pe alimente și suplimente fortificate pentru a satisface nevoile de nutrienți și să aibă grijă la riscul potențial al aportului excesiv. Persoanele care îngrijesc copiii mici și sugarii cu vârsta peste 4 până la 6 luni care consumă alimente solide ar trebui încurajate să ofere copiilor o mare varietate de fructe, legume și cereale integrale. [2]
Alăptarea
Laptele propriu al mamei este cea mai bună sursă de nutriție pentru sugarii. Dincolo de creșterea somatică, laptele matern ca fluid biologic are o varietate și de alte beneficii, inclusiv dezvoltarea creierului, modularea funcției intestinale postnatale, și ontogeneza imunitară. Alăptarea este foarte recomandată, pentru că alăptarea poate să nu fie întotdeauna posibilă pentru sugari sau nu este adecvată. [3]
Alimentația adecvată a sugarului promovează creșterea și dezvoltarea sănătoasă și scade riscul de îmbolnăvire mai târziu în viață. [4] [5]
Creșterea și dezvoltarea rapidă a sugarilor sănătoși necesită un aport ridicat de nutrienți și energie per kilogram de greutate corporală. [6]
Alăptarea este mijlocul natural de alimentație a sugarului. Compoziția laptelui matern este potrivită în mod optim nevoilor sugarului. Atâta timp cât mama are o dietă echilibrată, laptele îi oferă toți nutrienții importanți pentru creștere și dezvoltare normală a copilului ei. În general, laptele matern din punct de vedere igienic este foarte bun, are temperatura potrivită și, practic, este întotdeauna disponibil. Conține nu numai nutrienți, ci și multe componente active imunologice cu proprietăți antiinfecțioase și antiinflamatorii. Alăptarea reduce riscul de boli infecțioase, reduce semnificativ riscul ca copilul să sufere de diferite boli mai târziu în viață, inclusiv: astm bronșic, obezitate, dermatită atopică. [4]
Laptele matern, este o sursă importantă de energie și nutrienți la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni. Poate asigura jumătate sau mai mult din necesarul de energie al unui copil cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 luni, iar o treime din necesarul de energie între 12 și 24 de luni. Laptele matern, este o sursă critică de energie și nutrienți în timpul bolii. [7]
Formulă pentru sugar
Formula pentru sugari este un substitut produs industrial pentru consumul sugarilor, încearcă să imite cât mai aproape posibil compoziția nutrițională a laptelui matern și se bazează pe lapte de soia sau lapte de vacă.
- Formula pentru sugari este doar pentru sănătatea sugarilor fără probleme medicale sau alimentare neobișnuite. [8]
Este menită să înlocuiască laptele matern înainte ca sugarul să înceapă să primească mese complete/ diversificate fără lapte.
Formula de continuare este definită de același regulament ca un aliment destinat utilizării de către sugari atunci când se introduce o hrănire complementară adecvată și care constituie principalul element lichid într-o dietă diversificată progresiv a acestor sugari. Acest tip de formulă este utilizat atunci când sugarul începe să aibă cel puțin o masă completă pe zi fără lapte. Alimentele pe bază de lapte pentru copii mici, deseori denumite „lapte pentru copii”, sunt destinate copiilor cu vârsta de 12 luni sau mai mult. [8]
Produse de lapte praf pentru sugari sunt: formulă pe bază de lapte de vacă, formulă pe bază de soia și formulă specializată. Ele variază în ceea ce privește nutriția, conținutul caloric, gustul, digestia și valoarea nutrițională. Sunt disponibile tipuri specifice de formule pentru a satisface o varietate de nevoi. Unii înlocuitori ai laptelui de vacă sunt pe bază de aminoacizi sau conțin proteine din zer sau cazeină hidrolizate. Altele sunt formule pe bază de orez.
- Formulă pe bază de lapte de vacă: laptele de bovină este baza la majoritatea formulelor pentru Conține niveluri mai mari de grăsimi, minerale și proteine în comparație cu laptele matern. Formula pentru sugari pe bază de lapte de vacă conține uleiuri vegetale adăugate, vitamine, minerale și fier pentru consumul de către majoritatea sugarilor sănătoși.
- Formule hipoalergenice: preparate formulate din lapte de vacă parțial hidrolizat. Formulele de proteine hidrolizate sunt destinate sugarilor și bebelușilor care nu pot tolera laptele de vacă sau formulele pe bază de
Alergia
Prevalența alergiilor alimentare mediate de imunoglobulina E (IgE) la copii a arătat o creștere semnificativă în ultimele decenii. În prezent, în țările dezvoltate estimările pentru alergiile alimentare mediată de imunoglobulina E (IgE) la copii sunt de aproximativ 6–8%, laptele de vacă, ouăle de găină, soia, alunele, nucile, grâul, peștele și fructele de mare fiind alimentele mai des implicate. [20]
Există dovezi în curs de dezvoltare că întârzierea introducerii de solide după vârsta de 7 luni poate crește alergiile (în special introducerea de alergeni precum grâul, ouă, nuci, soia, pește și lapte de vacă). Evitarea ouălor, alunelor și a altor nuci, a grâului, a laptelui de vacă și a peștelui nu mai este recomandat în mod obișnuit, nici măcar la copiii cu antecedente familiale de alergii. [21]
Se recomandă în continuare introducerea unui aliment cu un singur ingredient la un moment dat și se observă sugarului timp de 3 până la 5 zile la introducerea fiecărui aliment nou pentru monitorizarea reacțiile alergice.
O dietă diversă în primul an de viață și introducerea timpurile a anumitor alimente alergene este benefică pentru sugar și este asociată cu un risc redus de atopie. [21]
Sugarilor cu risc crescut de alergie li se introduc alimente complementare conform obiceiurilor familiale și culturale la aproximativ șase luni, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). S-a demonstrat că expunerea înainte de vârsta de patru luni la alimente alergene este ineficientă în prevenirea alergiilor. Alimentele solide ar trebui introduse în conformitate cu obiceiurile și gusturile familiale și culturale ale sugarilor și, atunci când este posibil, în timp ce se continuă alăptarea până la vârsta de doi ani sau mai mult. [22]
- ‘Your baby’s first solid foods’. NHS,
- M. Borowitz, ‘First Bites—Why, When, and What Solid Foods to Feed Infants’, Front. Pediatr., vol. 9, p. 654171, Mar. 2021, doi: 10.3389/fped.2021.654171.
- Martin, P.-R. Ling, and G. Blackburn, ‘Review of Infant Feeding: Key Features of Breast Milk and Infant Formula’, Nutrients, vol. 8, no. 5, p. 279, May 2016, doi: 10.3390/nu8050279.
- Prell and B. Koletzko, ‘Breastfeeding and Complementary Feeding’,
Dtsch. Ärztebl. Int., Jun. 2016, doi: 10.3238/arztebl.2016.0435.
- Koletzko et al., ‘Nutrition During Pregnancy, Lactation and Early Childhood and its Implications for Maternal and Long-Term Child Health: The Early Nutrition Project Recommendations’, Ann. Nutr. Metab., vol. 74, no. 2, pp. 93–106, 2019, doi: 10.1159/000496471.
- Koletzko, Ed., Pediatric nutrition in practice, 2nd, revised edition ed. Basel ; New York: Karger, 2015.
- World Health Organization (WHO, ‘Infant and young child feeding’.
- Dipasquale, G. Serra, G. Corsello, and C. Romano, ‘Standard and Specialized Infant Formulas in Europe: Making, Marketing, and Health Outcomes’, Nutr. Clin. Pract., vol. 35, no. 2, pp. 273–281, Apr. 2020, doi: 10.1002/ncp.10261.
- L. Miniello, M. C. Verga, A. Miniello, C. Di Mauro, L. Diaferio, and R. Francavilla, ‘Complementary Feeding and Iron Status: “The Unbearable Lightness of Being” Infants’, Nutrients, vol. 13, no. 12, p. 4201, Nov. 2021, doi: 10.3390/nu13124201.
- ‘Iron needs of babies and children’, Child Health, vol. 12, no. 4, pp. 333–334, Apr. 2007, doi: 10.1093/pch/12.4.333.
- I. Silva and H. G. Aguiar, ‘[Diversification in the first year of food life]’,
Acta Med. Port., vol. 24 Suppl 4, pp. 1035–1040, 2011.
- N. Were and C. Lifschitz, ‘Complementary Feeding: Beyond Nutrition’, Ann. Nutr. Metab., vol. 73, no. Suppl. 1, pp. 20–25, 2018, doi: 10.1159/000490084.
- C. Lopes et al., ‘ALIMENTAÇÃO DE CRIANÇAS NOS PRIMEIROS DOIS ANOS DE VIDA’, Rev. Paul. Pediatr., vol. 36, no. 2, pp. 164–170, Jun. 2018, doi: 10.1590/1984-0462/;2018;36;2;00004.
- Fewtrell et al., ‘Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition’, J. Pediatr. Gastroenterol. Nutr., vol. 64, no. 1, pp. 119–132, Jan. 2017, doi: 10.1097/MPG.0000000000001454.
- K. Ventura, ‘Does Breastfeeding Shape Food Preferences Links to Obesity’, Ann. Nutr. Metab., vol. 70, no. Suppl. 3, pp. 8–15, 2017, doi: 10.1159/000478757.
- Nicklaus, ‘The Role of Dietary Experience in the Development of Eating Behavior during the First Years of Life’, Ann. Nutr. Metab., vol. 70, no. 3, pp. 241–245, 2017, doi: 10.1159/000465532.
- A. Forestell, ‘Flavor Perception and Preference Development in Human Infants’, Ann. Nutr. Metab., vol. 70, no. Suppl. 3, pp. 17–25, 2017, doi: 10.1159/000478759.
- G. Dewey et al., ‘Development of Food Pattern Recommendations for Infants and Toddlers 6–24 Months of Age to Support the Dietary Guidelines for Americans, 2020–2025’, J. Nutr., vol. 151, no. 10, pp. 3113–3124, Oct. 2021, doi: 10.1093/jn/nxab201.
- Hauta-alus et al., ‘Food and Nutrient Intake and Nutrient Sources in 1- Year-Old Infants in Finland: A Cross-Sectional Analysis’, Nutrients, vol. 9, no. 12, p. 1309, Dec. 2017, doi: 10.3390/nu9121309.
- Ferraro, S. Zanconato, and S. Carraro, ‘Timing of Food Introduction and the Risk of Food Allergy’, Nutrients, vol. 11, no. 5, p. 1131, May 2019, doi: 10.3390/nu11051131.
- Samady et al., ‘Recommendations on Complementary Food Introduction Among Pediatric Practitioners’, JAMA Netw. Open, vol. 3, no. 8, p. e2013070, Aug. 2020, doi: 10.1001/jamanetworkopen.2020.13070.
- Formulă pe bază de proteină din lapte de vacă hidrolizată extensiv: concepută pentru sugarii cu alergie la proteina din lapte de vacă, aceste preparate se caracterizează printr-o fracțiune proteică formată din hidrolizate enzimatice de cazeină sau proteine din zer;
- Formula de proteine hidrolizate din orez: destinata și sugarilor alergici la proteinele din lapte de vacă, aceste preparate se caracterizează printr- o fracțiune proteică formată din hidrolizate proteice din orez;
- Formulă cu proteine din soia: ca și formula cu proteine de orez, este concepută pentru sugarii cu alergie la proteinele din laptele de vacă.
- Formulele cu aminoacizi: sunt o altă opțiune pentru sugarii care au alergie severă la laptele de vacă cu reacții sau refuz de a ingera cantități adecvate de formulă hidrolizată extensiv. Ele furnizează proteine sub formă de aminoacizi liberi, fără [3]
Fierul
Aproximativ jumătate din fierul necesar pentru creșterea și dezvoltarea sugarului ar trebui, în general, să fie absorbit de către mamă înainte de naștere în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. Prin urmare, cei mai mulți sugari sănătoși la termen au rezerve adecvate de fier la naștere pentru a-și satisface nevoile păna la șase luni. Rezervele de fier se epuizează treptat în această perioadă, iar laptele matern singur nu mai poate satisface cerințele de fier ale sugarului [9]. Odată ce bebelușii încep să mănânce alimente solide, cantitatea de fier de care au nevoie depinde de vârsta lor. [10]
Diversificarea
Diversificarea hranei în primul an de viață este un pas extrem de important pentru starea nutrițională adecvată a sugarilor și dezvoltarea lor fizică și psihologică, funcționând ca mijloc de trecere de la lactație la trecere la hrana familiei. [11]
Introducerea alimentelor complementare necesită dezvoltarea gastrointestinală și neuromusculară pentru ca aceasta să aibă succes [11].
Ministerul Sănătății și forurile internaționale de specialitate recomandă introducerea alimentelor după 6 luni de viață. În această etapă, laptele matern nu este suficient pentru cerințele nutriționale, iar alimentele complementare sunt esențiale pentru a furniza energie și micronutrienți precum fier, zinc, fosfor, magneziu, calciu și vitamina B6. [13]
Alimentele complementare sunt solide, lichide și altele decât laptele matern sau formula pentru sugari . [14]
Primul an de viață se caracterizează printr-o creștere și o dezvoltare rapidă în timpul cărora sugarii trec de la o dietă pe bază de lapte la o dietă mai variată cu alimente solide în scurt timp. Obiceiurile alimentare se dezvoltă în această perioadă, se perpetuează din copilărie până mai târziu la vârsta adultă și se recomandă să se consume diete bogate în fructe, legume, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsimi și surse de proteine slabe și sărace în zahăr adăugat, în grăsimi saturate sau sodiu. [15]
Sugarii se nasc gata să înghită nutrienți, dar în primii ani, din cauza tranzițiilor în modul de hrănire, trebuie să învețe cum, ce și cât să mănânce. Comportamentul alimentar stabilit în primii ani poate urma pe parcursul copilăriei, prin urmare, este fundamental să înțelegem că sunt cei mai importanți factori ai dezvoltării timpurii a comportamentului alimentar. Dincolo de primele descoperiri de arome în perioadele de gestație și lactație (prin expunerea sugarului la arome din alimentele din alimentația mamei), cele mai importante faze pentru învățarea preferințelor alimentare și controlul apetitului pot fi începutul hrănirii complementare. [16]
Expunerea copiilor la o varietate de arome promovează disponibilitatea sugarilor de a consuma alimente noi. [17]
Alimente nerecomandate:
- În primii trei ani de viață, trebuie evitate alimentele cu risc crescut de sufocare.
- Laptele de vacă nu trebuie administrat ca alimentație principală înainte de vârsta de 12 luni.
- Sarea și zahărul nu trebuie adăugate în mâncarea
- Copiii nu trebuie să primească alimente cu un nivel ridicat de grăsimi saturate, zahăr și/sau sare adăugată (de exemplu, prăjituri, biscuiți, produse de cofetărie și chipsuri de cartofi).
- Mierea nu trebuie administrată bebelușilor, deoarece poate conține spori bacterieni care pot provoca botulism infantil .
- Băuturile dulci precum sucul de fructe, laptele aromat, băuturile răcoritoare nu trebuie administrate sugarilor. Aceste băuturi adaugă zahăr în dietă și pot crește riscul ca copiii să devină supraponderali și să aibă probleme de sănătate orală (cării dentare).
- Ceaiul (inclusiv ceaiul din plante) și cafeaua nu sunt băuturi adecvate pentru [18]
Introducerea în diversificare:
Copiii cu vârsta de 6 luni: Alimentația diversificată se începe cu fructe și legume. Se încearcă piure sau bețișoare moi gătite de broccoli, păstârnac, cartofi dulci, cartofi, morcov, pere sau măr. Se includ legumele care nu sunt dulci, cum ar fi conopidă, broccoli și spanacul.
Se asigură cu grijă că orice mâncare gătită să fie răcită înainte de a o oferi copilului. Laptele de vacă poate fi folosit la gătit sau amestecat cu alimente de la vârsta de aproximativ 6 luni, dar nu trebuie administrat sub formă de mâncare principală până când copilul nu împlinește 1 an. Produsele lactate bogate în grăsimi, cum ar fi brânza pasteurizată și iaurtul simplu, pot fi administrate de la vârsta de aproximativ 6 luni. Se recomandă produse fără zahăr adăugat.
Copiii cu vârsta de 7-9 luni: Începând de la 7 luni bebelușul va trece treptat la consumul de 3 mese pe zi pe lângă mesele obișnuite cu lapte. Pe măsură ce bebelușul mănâncă mai multe alimente solide. Se crește treptat cantitatea și varietatea alimentelor oferite bebelușilor până vă asigura că primește energia și nutrienții de care are nevoie. Se pot încerca alimente care conțin fier, cum ar fi peștele, carnea, cerealele fortificate pentru micul dejun, legumele de culoare verde închisă, fasole și linte.
Dieta bebelușului ar trebui să includă o varietate din următoarele:
- Legume și fructe, inclusiv cele cu arome amare, cum ar fi spanac, broccoli, conopidă și varză.
- Pâine, cartofi, orez, paste și alte alimente bogate în
- Pește, fasole, leguminoase, ouă, carne și alte surse de proteine non- lactate, produse lactate pasteurizate, bogate în grăsimi, cum ar fi brânză și iaurtul
Până la 8 luni se oferă mâncare tocată și cu degete pentru a încuraja copiii să înceapă să se hrănească singuri.
Copii cu vârsta de 10-12 luni: De la aproximativ 10 luni, bebelușul ar fi ideal să aibă 3 mese pe zi,pe lângă mesele obișnuite cu lapte. La aceasta vârstă trebuie să fie capabil să gestioneze o gamă mai largă de alimente, să ridice cu degetele bucăți mici de mâncare și să le mute la gură. Prânzurile și gustările pot include un fel principal și un desert pe bază de lactate neîndulcite sau fructe. [1]
Calitatea dietei poate scădea după vârsta de 1 an, când copiii încep să adopte dieta familiei. [19]
