Consumul de apă în populație. Diferențe fizico-chimice și microbiologice între apa de rețea și cea îmbuteliată, într-un areal din zona Centru a României.

Introducere

Corpul uman este format din apă într-o proporție de 60% iar dacă ne referim la copiii mici procentul creste la 75% pe când la vârstnici scade la 50% [1]. Cea mai mare proporție a organismului uman este  reprezentată de apă, de aici și interesul crescând al specialiștilor în a defini importanța apei în organism și a riscurilor pe care le prezintă deshidratarea [2]. Omul poate trăi fără mâncare aproape o luna, în cazul unui țesut adipos normal reprezentat, dar fără apă supraviețuirea nu este posibilă mai mult de 3 zile [3].

Mineralele se găsesc în apă disociate, sub formă de electroliţi, cu sarcină pozitivă (cationi) sau negativă (anioni). Principalii cationi sunt: calciul (Ca), magneziul (Mg), sodiul (Na) şi potasiul (K), iar în categoria anionilor intră: bicarbonatul (HCO3), clorul (Cl), sulfatul (SO4) şi azotaţii (NO3). La acestea se adaugă oligoelementele reprezentate prin metale şi metaloizi cu o concentraţie redusă atât în apă, cât şi în corpul uman, precum manganul (Mn), fierul (Fe), fluorul (F), siliciul (Si), seleniul (Se), zincul (Zn) etc. [4].Toate acestea au un rol hotărâtor în constituirea şi funcţionarea organismului uman. Organismul îşi asigură o mare parte din necesarul de minerale din alimente (vegetale şi carne), datorită faptului că aici ele se găsesc sub formă de compuşi organici, care sunt mai uşor asimilabili de către corpul uman decât compuşii ionici anorganici, formă sub care se găsesc mineralele în apă [5]. Totuşi, specialiştii recunosc în unanimitate că aportul de minerale din apa minerală nu este de neglijat, el venind să completeze necesarul organismului, cu atât mai mult în cazurile în care nu avem o alimentaţie foarte variată şi cu cât fructele şi legumele pe care le mâncăm astăzi cresc adesea pe soluri ale căror resurse minerale au fost de mult timp epuizate prin culturi intensive[5].

Apă ajută la refacerea fluidelor pierdute prin metabolism, respirație, transpirație și îndepărtarea deșeurilor. Ajută la prevenirea supraîncălzirii, lubrifiază articulații și țesuturile, menține pielea sănătoasă și este necesară pentru o digestie adecvată. Este băutura perfectă, fără calorii, pentru a potoli setea și a rehidrata organismul [4].

Din punct de vedere fizico-chimic, nu există două tipuri identice de apă minerală. Compoziția mineralogica a rocilor traversate de apă in parcursul ei subteran, durata acestui parcurs, amestecul cu alte ape precum și prezența emanațiilor naturale de CO2, sunt doar câțiva factori care au impact determinant asupra caracteristicilor apei minerale a sursă [5].

Apa potabilă îmbuteliată, spre deosebire de apa de la robinet, este supusă verificării doar pentru un număr limitat de parametrii. Monitorizarea apei de la robinet se face mai frecvent și poate fi consultată public pe website-ul Direcției de Sănătate Publică sau pe site-ul companiilor furnizoare de apă potabilă așa cum este Compania AQUASERV.

Scopul studiului cercetarea obiceiurilor de consum privind apa potabilă a populaţiei din aria de operarea a COMPANIA AQUASERV S.A și studiul organoleptic și microbiologic al diferitelor mărci de ape îmbuteliate vs. apa de la robinet având ca obiectiv creșterea încrederii consumatorilor în calitatea apei potabile, ceea ce ar putea contribui la reducerea utilizării ambalajelor din plastic, respectiv reducerea deșeurilor din plastic, precum și a emisiilor de gaze cu efect de seră cu impact de atenuare a schimbărilor climatice și efect pozitiv asupra mediului în ansamblu.

Material si Metoda

Evaluarea obiceiurilor de consum a apei potabile

Pentru evaluarea obiceiurilor de consum a apei potabile în rândul populaţiei din aria de operare a Companiei AQUASERV S.A. Târgu Mureș, metoda de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază de sondaj.

În cadrul cercetării noastre, populaţia investigată a fost reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 18 ani, clienți ai companiei Aquaserv, arondaţi sistemului de operare din Tg. Mureş, cu domiciliul în județul Mureș.

Completarea chestionarului, cu un conținut de 20 itemi, s-a realizat exclusiv online, prin intermediul platformei Google Forms, în perioada ianuarie-decembrie 2021. S-au înregistrat în total un număr de 1310 chestionare completate. Participanții la studiu au raspuns prin intermediul chestionarului la intrebarile de interes pentru cercetare privind preferința pentru consumul de apă având ca variante de selecție apa de rețea vs apa imbuteliată, precum și la intrebări privind utilizarea apei de rețea cu variantele de răspuns pentru gătit, pentru spălat, pentru irigat. De asemenea s-au cules informații privind suma cheltuită lunar pe gospodăria respondenților, pentru consumul de apă, atât a celei provenite de la rețea cât și a celei achiziționate sub formă de apă îmbuteliată și informații privind interesul pentru conținutul apelor imbuteliate, prin citirea etichetei.

Determinări ale parametrilor fizico-chimici pentru apa potabilă distribută prin Compania AQUASERV S.A Târgu Mureș vs apa îmbuteliată

S-a efectuat compararea datelor privind parametrii fizico-chimici publicați pentru apa potabilă distribuită de AQUASERV SA Târgu Mureș [6] cu parametrii fizicochimici a tipurilor diferite de apă îmbuteliată.

Determinări microbiologice pentru apa potabilă distribută prin Compania AQUASERV S.A Târgu Mureș vs. apa îmbuteliată.

S-a efectuat compararea datelor privind parametrii microbiologici publicați pentru apa potabilă distribuită de AQUASERV SA Târgu Mureș [6] cu parmetrii microbiologici a tipurilor diferite de apă îmbuteliată.

Numărul de colonii la 22°C

Numărul total de colonii sau germeni mezofili (care se dezvoltă la 22°C), indicator global care permite aprecierea încărcării microbiologice generale a apei, a fost analizat prin metoda încorporării în plăci Petri a diluţiilor succesive realizate din apa prelevată, inserându-se 1 cm3 de diluţie în mediul de cultură. Numărul de colonii obţinute după incubare vreme de 48 de ore la 22°C a fost folosit împreună cu diluţia utilizată pentru a se estima numărul de germeni mezofili pe cm3 de apă prelevată [6].

Numărul de colonii la 37°C

Numărul total de colonii sau germeni mezofili (care se dezvoltă la 37°C), indicator global care permite aprecierea încărcării microbiologice generale a apei, a fost analizat prin metoda încorporării în plăci Petri a diluţiilor succesive realizate din apa prelevată, inserându-se 1 cm3 de diluţie în mediul de cultură. Numărul de colonii obţinute după incubare vreme de 48 de ore la 37 °C a fost folosit împreună cu diluţia utilizată pentru a se estima numărul de germeni mezofili pe cm3 de apă prelevată [6].

Determinările statistice

Testul statistic aplicat a fost in functie de rezultatul testului de normalitate Shapiro-Wilk. Astfel in functie de rezultatul testului de normalitate am aplicat teste parametrice (ttest) sau teste neparametrice (Mann Whitney test). Pragul de semnificatie ales a fost de 0.05.

Rezultate

Obiceiurile de consum a apei potabile în rândul populaţiei din aria de operare a Companiei AQUASERV S.A.

Majoritatea respondenţilor 43,13% preferă pentru consum propriu apa îmbuteliată din comerţ, fiind urmaţi de 25,34% care preferă apa de la reţea şi 9,85% care utilizează apa de la izvoare pentru hidratare. Alți utilizatori preferă mai multe surse de apă pentru hidratare, 9,01% preferă atât apa îmbuteliată cât şi apa de la izvor iar 8,09% preferă atât apa de la reţea cât şi apa îmbuteliată

Majoritatea respondenţilor (68,8%) au declarat că citesc etichetele apelor îmbuteliate şi a altor băuturi non-alcoolice. Există însă un număr destul de mare (22,0%) de respondenţi care nu citesc informaţiile de pe etichetele produselor

Determinări ale parametrilor fizico-chimici pentru apa potabilă distribută prin Compania AQUASERV S.A Târgu Mureș vs apa îmbuteliată

 

Valorile parametrilor fizico-chimici pe probe de apă îmbuteliată, pe diferite branduri sunt redate în Tabelul 1.

Tabelul 1 Parametrii fizico-chimice pentru apa îmbuteliată

 

Valorile parametrilor fizico-chimici a probelor de apă îmbuteliată, pe diferite branduri sunt redate în Tabelul 1.

Tabelul 1 Parametrii fizico-chimice pentru apa îmbuteliată

Determinările microbiologice pentru  apa îmbuteliată

Numărul de colonii la 22°C în cazul a 9 ape îmbuteliate au înregistrat depăşiri la parametrii microbiologici, şi anume la nr. de colonii la 22 de grade Celsius. Probele 3, 7, 8, 9, 10, 11, 15, 16 şi 18, au înregistrat depăşiri care au variat între 385 şi un maxim de 4000 UFC/ml. Valoarea maximă a fost înregistrată la proba nr. 16 – apă de izvor plată, cu 4000 UFC/ml (Tabelul 1).

Număr de colonii la 37 °C în cazul a 5 ape îmbuteliate au înregistrat depăşiri la parametrii microbiologici, şi anume la nr. de colonii la 37 de grade celsius. Probele 7, 9, 10, 11 şi 15, au înregistrat depăşiri care au variat între 270 şi un maxim de 2560 UFC/ml. Valoarea maximă a fost înregistrată la proba nr. 10 – apă minerală plată, cu 2560 UFC/ml (Tabelul 1).

Discutii

În scopul evaluării calităţilor fizico-chimice şi microbiologice ale apelor imbuteliate existente pe piaţa de retail din judeţul Mureş (minerale, de izvor sau de masă – 20 de probe) şi compararea lor cu apa potabilă distribuită în reţeaua publică din aria de operare a Compania AQUASERV S.A. Târgu Mureş, au fost cumpărate 20 de mărci diferite de ape îmbuteliate existente pe piaţa de retail din judeţul Mureş în 2021 (atât româneşti cât şi străine). Cele 9 probe de apă potabilă distribuita de AQUASERV au fost prelevate din diferite puncte ale reţelei de alimentare a municipiului Târgu Mureş.

În lucrarea de faţă sunt prezentate rezultatele obţinute 9 probe din cele 20 de ape îmbuteliate analizate nu respectă criteriile selectate, prevăzute în legislaţie, adica 48%, în schimb toate probele de apă potabilă din reţeaua publică de alimentare sunt conforme cu legislaţia în domeniu.

Rezultatele prezentului studiu sunt cu atât mai importante, cu cât standardele legale în privința apei potabile distribuită în rețelele publice de alimentare sunt mai stricte față de cele care vizează apa îmbuteliată [5].

Există diferite studii [7,8] care au găsit nereguli în anumite eșantioane de apă îmbuteliată, cum ar fi prezența unor urme de E.coli [9] sau de arsenic [10]. Aceste studii nu au putut demonstra că apa îmbuteliată este calitativ inferioară apei municipale, însă a atras atenția asupra cadrului de reglementare a apei îmbuteliate, pe care l-au catalogat ca fiind neadecvat pentru asigurarea consumatorilor de puritatea sau de siguranța apei.

Alte studii [11,12] atrag atenția asupra posibilității de transfer al chimicalelor din compoziția sticlelor de plastic în apa conținută de acestea. Polietilenul tereftalat (PET, PETE sau # 1), plasticul folosit pentru ambalarea majorității sticlelor de apă îmbuteliate de unică folosință, nu este destinat să fie reutilizat, însă consumatorii adesea umplu din nou și reutilizează aceste sticle. PET-urile sunt considerate mai stabile și mai puțin predispuse la astfel de transferuri decât alte forme de plastic, însă studiile sugerează că, prin utilizarea repetată a recipientelelor de tip PET, se poate elibera di (2-etilhexil) ftalat (DEHP), un compus și probabil cancerigen uman care afectează sistemul endocrin.

Un alt studiu [13] a constatat niveluri ridicate de antimoniu în apa îmbuteliată în sticle de tip PET și a descoperit că sursa de contaminare sunt sticlele în sine, deși nivelurile de concentrație au fost mai mici decât cele considerate ca fiind sigure pentru apa potabilă în SUA și Canada. În majoritatea acestor studii s-a descoperit că, concentrația de toxine crește cu cât apa stă mai mult în interiorul sticlelor de plastic şi cu cât temperatura de depozitare este mai mare. De asemenea, o atenție considerabilă a fost acordată problemelor de transfer chimic asociate cu Bisfenol A (BPA) [14] şi microparticuleor de plastic [15-18].

Sunt studii care atrag atenția asupra posibilității ca apa îmbuteliată să conțină în anumite cantități unele substanțe cu potențial mai mult sau mai puțin dăunător asupra sănătății umane, acestea nu pot fi catalogate ca fiind neadecvate pentru consum. Un grad de transparență sporit în ceea ce privește analizele apei îmbuteliate ar putea oferi o mai mare siguranță cu privire la calitatea apei îmbuteliate. Pe de altă parte, consumul de petrol, energie și apă din procesul de producție și din transportarea apei îmbuteliate, precum și cantitățile uriașe de deșeuri care ajung în gropile de gunoi sau direct în natură, prin intermediul cărora sunt afectate în mod direct și indirect ecosisteme, sunt o realitate pe care trebuie să o conștientizăm și de care trebuie să ținem cont atunci când avem posibilitatea de a alege între diferite surse de apă sigure pentru sănătatea noastră.

Limitele studiului. Datorită faptului că aplicarea chestionarului a fost realizată online, prin intermediul siteului www.aquaserv.ro şi al unor reţele de socializare (Facebook şi Instagram), selecţia participanţilor pentru a asigura o reprezentativitate a populaţiei din zona de operare a companiei AQUASERV, nu a fost posibilă. Eșantionarea respondenţilor trebuie privită sub rezerva condiţiilor de aplicare şi cercetare datorate situaţiei pandemice.

Concluzii

În rândul populației apa de la rețea este mai puțin folosită pentru hidratare și mai mult pentru spălare și gătit (VERIFICA in tabel) cu toate că, că apa furnizată la rețea poate fi consumată cu încredere. Acest lucru este demonstrat atât de rezultatele analizelor parametrilor fizico-chimici și microbiologici efectuați și comparați pentru apa imbuteliată cu cei aferenti apei de retea, furnizate de Compania AQUASERV.

 

Bibliografie

1. Ruța F, Tarcea M. Bazele nutriției, Edit. University Press Targu Mureș, 2018, ISBN 978-973-169-533-4, p:195-200
2. Zhou SG, Chen W. [Human Body Water Composition Measurement:Methods and Clinical Application]. Zhongguo Yi Xue Ke Xue Yuan Xue Bao. 2018 Oct 30;40(5):603-609. Chinese. doi: 10.3881/j.issn.1000-503X.10661. PMID: 30404690
3. Vardianu Ancuta. Notiuni generale pentru populație privind apele imbuteliate. Institutul National de Sanatate Publică Romania (https://insp.gov.ro/download/cnmrmc/Ghiduri/Igiena%20Mediului%20si%20Apa%20Potabila/Notiuni-generale-pentru-populatie-privind-categoriile-de-apa-imbuteliata.pdf)
4. Mihele Denisa. Igiena Alimentației. Editura Medicală, 2008, ISBN 978-973-39-0663-6, pag.: 249-275
5. Feru A., Ghidul apelor minerale naturale, APEMIN, suportul tehnic si stiintific Societatea Natională a Apelor Minerale SNAM SA, 2012, pag.:16-17
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7204880/
7. Report of the Scientific Committee of the Food Safety Authority of Ireland – The consumption of bottled water containing certain bacteria or groups of bacteria and the implications for public health, Published by: Food Safety Authority of Ireland – 2009
8. https://time.com/3931649/niagara-bottled-water-e-coli/
9. https://www.consumerreports.org/water-quality/arsenic-in-some-bottled-water-brands-at-unsafe-levels/
10. Joseph DiGangi, PhD, Ted Schettler MD, Madeleine Cobbing, Mark Rossi, Aggregate Exposures to Phthalates in Humans – July 2002;
11. Irina Dumitrașcu, Determination of phthalates from bottled water by gc-ms;
12. Paul Westerhoff , Panjai Prapaipong, Everett Shock, Alice Hillaireau – Antimony leaching from polyethylene terephthalate (PET) plastic used for bottled drinking water – 2008
13. Xu-Liang Cao, Jeannette Corriveau – Survey of bisphenol A in bottled water products in Canada – 2008 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24784814/
14. Sherri A. Mason, Victoria G. Welch, and Joseph Neratko – Synthetic Polymer Contamination in Bottled Water – 2018 – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6141690/
15. https://www.forbes.com/sites/niallmccarthy/2018/03/16/study-finds-microplastics-in-93-percent-of-bottled-water-infographic/?sh=21b4877973fa
16. https://cleanwater.org/2020/07/29/bottled-water-human-health-consequences-drinking-plastic
17. https://time.com/5581326/plastic-particles-in-bottled-water/