Afinele fac parte din categoria fructelor care, dincolo de a fi foarte gustoase, sunt deosebit de sănătoase, astfel că nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic. Afinele sunt originare din America de Nord, însă, grație beneficiilor remarcabile aduse organismului, au ajuns să fie cultivate peste tot în lume, inclusiv în țara noastră, fiind specifice zonelor montane. Un mare avantaj al acestor fructe este că se pot consuma în foarte multe moduri, atât crude, ca atare, sau în diferite rețete, cât și preparate, sub formă de sucuri și dulcețuri.
În anul 1991 a fost creat un instrument numit Oxygen Radical Absorbance Capacity (ORAC) de către oamenii de știință, care cercetau efectele îmbătrânirii, din cadrul Institutului Național al departamentului pentru agricultură. Instrumentul avea menirea să măsoare efectul antioxidant al alimentelor. USDA a publicat pe site o serie de alimente care promovează alimente cu scor ORAC ridicat printre care: cacao, condimente, legume, și desigur, afinele și fructele de pădure, care au fost prezentate cap de listă în cadrul luptei împotriva bolilor (de la cancer la boli degenerative ale creierului la boli ale cardiovasculare). 20 de ani mai târziu USDA a retras lista, concluzionând că aceste alimente au nu doar un efect antioxidant ci și multe alte beneficii.
Posibile riscuri
Persoanele care urmează tratament cu medicamente de subțiere a sângelui, cum ar fi warfarină, nu trebuie să schimbe brusc aportul de afine sau alte surse de vitamina K, deoarece vitamina K joacă un rol-cheie în coagularea sângelui și ar putea afecta acțiunea de subțiere a medicamentului.
Afinele sunt o sursă naturală de salicilați, astfel dacă sunteți alergic la aceste substanțe chimice – acestea sunt ingredientul activ în aspirină și se găsesc în alte alimente sau produse de îngrijire personală – ar trebui să consumați afine cu prudență.
Ce sunt antioxidanții?
Molecule care reduc efectul dăunător al radicalilor liberi asupra organismului (vitamina C, vitamina E, betacaroten, minerale: seleniu, magneziu, glutation, coenzima Q10, acid lipoic, fenoli, polifenoli, fitoestrogeni).
Un studiu recent elaborat de Harvard School of Public Health (HSPH) și de către University of East Anglia, a descoperit că femeile care mănâncă 3 sau mai multe porții de afine și căpșuni în fiecare săptămână, își pot diminua semnificativ riscul de a face atac de cord.
Afinele conțin antioxidanți precum antocianina, care îmbunătățește circulația sanguină și previne formarea de plăci de aterom.
Ce sunt radicalii liberi?
2% din cantitatea de oxigen care intră în corp în timpul respirației este transformată în specii reactive, dăunătoare, numite radicali liberi. Aceștia provin din trei surse endogene majore: sistemul enzimatic al reticulului endoplasmatic, sistemul oxidant, NADPH dependent, care intervine în procesele inflamatorii, precum și din metabolismul anumitor medicamente sau din agenții care transportă sarcini electrice.
Locul de formare al radicalilor este mitocondria. Ulterior, aceștia trec în citosol. Radicalii pot proveni și din exterior, din radiații atmosferice, agenți poluanți, ultrasunete, microunde.
De unde cumpărăm și cum trebuie să arate?
- Afinele pot fi cultivate chiar și în propria grădină;
- Pot fi cumpărate din supermarket în stare proaspătă sau congelate;
- Când le cumpărați congelate ar fi indicat să scuturați punga, iar dacă sunt formate cocoloașe din mai multe afine, e semn că au fost decongelate;
- Afinele trebuie să fie ferme, uscate și rotunde;
- Nu le culegeți înainte de a fi coapte, deoarece procesul prin care se maturează se întrerupe;
- Se depozitează în frigider, în zone reci, umede, fără circulație de aer;
- Pentru a beneficia la maxim de proprietățile nutriționale se recomandă consumul în maxim 3 zile după ce au fost culese.
Disfuncție endotelială
Endoteliul vascular nu este doar o simplă barieră, ci este un organ complex, cu funcţie auto- şi paracrină, care asigură prima linie fiziologică de apărare împotriva aterosclerozei.
Disfuncţia endotelială (DE) este definită ca reducerea biodisponibilităţii substanţelor vasodilatatoare, în particular a oxidului nitric (NO) şi creşterea celor vasoconstrictoare, alături de consecinţele sale structurale şi funcţionale, remodelarea şi rigiditatea arterială, DE reprezintă legătura dintre factorii de risc cardiovasculari şi iniţierea aterosclerozei, precum şi elementul principal care determină complicarea acesteia.
Studiile clinice susțin efectele benefice vasculare ale antocianilor din afine, dar mecanismul care stă în spatele acestor efecte este încă neelucidat.
Descoperirile indică faptul că afinele au un efect benefic prin antocianinele pe care le conțin asupra sistemului vascular. Totodată, afinele pot fi folosite complementar în terapiile existente pentru a diminua complicațiile vasculare.
Efectul flavonoidelor asupra stării de bine la copii și adolescenți a fost dovedit printr-un alt studiu, efectuat în Marea Britanie, prin care s-au observat efectele pozitive asupra stării generale de bine cu efect antidepresiv, dar e nevoie de mai multe investigații pentru a demonstra mecanismele care leagă flavonoidele cu starea de bine.
